CRACIUNUL

Dupa ce-am trudit cu spor
De Craciun ne este dor -
Sarbatoarea cea tihnita,
In arome-nvaluita.
Falnic brad impodobim,
Cu cei dragi ne intalnim,
E moment de daruire
Nu doar daruri, ci iubire !

Prunc nascut far' de prihana
Intr-un ceas de mare taina
Colo-n iesle la sarman
Invelit intr-un suman,
Luminat de-o stea mareata
Intelept, plin de povata,
Cu iubire fara margini
Ce umplut-a mii de pagini.

Ceas de mare incantare,
Prilej bun pentru urare:
S-aveti pace si iubire
Liniste si implinire.
Sa va mearga tot din plin,
Sufletul fie senin,
Belsug, spor si sanatate
Si proiecte realizate !

VINE CRACIUNUL!!!!!!!!!

Pomul Craciunului

 

de George Coşbuc

 

Tu n-ai văzut pădurea, copile drag al meu,
Pădurea iarna doarme, c’aşa vrea Dumnezeu.

Şi numai câte-un viscol o bate uneori,
Ea plânge atunci cu hohot, cuprinsă de fiori.

Şi tace-apoi şi-adoarme, când viscolele pier,
În noaptea asta însă, vin îngerii din cer.

Şi zboară’ncet de-alungul pădurilor de brad,
Şi cântă’ncet; şi mere şi flori din sân le cad.

Iar florile s’anină de ramuri până jos
Şi-i cântec şi lumina şi-aşa e de frumos!

Iar brazii se deşteaptă, se miră asta ce-i,
Se bucură şi cântă ca îngerii şi ei.

Tu n-ai văzut pădurea, copile drag al meu,
Dar uite ce-ţi trimite dintr’însă Dumnezeu.

Un înger rupse-o creangă din brazii cu făclii,
Aşa cum au găsit-o, cu flori şi jucării.

Departe într-un staul e’n faţă-acum Isus,
Şi îngerii, o, câte şi câte i-au adus.

Dar el e bun si’mparte la toţi câţi îl iubesc,
Tu vino, şi te’nchină, zi: “Doamne-ţi mulţumesc”.